Evasion vers....l'interieur....

Parfois ,on a besoin d'evader dans un univers ou le temps insensible n'existe pas,mais seulement la duree fragmentaire,ce temps sensible qui tient de l'ame et qui nous appartient, sans le savoir...C'est notre monde interieur ,qu'on a la tendence d'ignorer souvent et ce serait dommage de l'oublier,car...ce serait l'oubli de l'ame...

Zbor frant

M-am saturat sa inghit praf,sa fiu mereu cu picioarele pe pamant,inconjurata de roboti pragmatici si gri...asa ca zbor...Mai degraba incerc sa zbor,pt ca aripile ma dor din ce in ce mai rau si...simt cum se frang incet,incet,aproape imperceptibil pt altii,dar...mastile astea...nu pot observa nimic,iar eu...zbor...vreau sa simt norii...dar nu ma pot apropia...ma prabusesc si...ma pierd printre masti si...caut zambete,dar vad numai grimase.
Nu pot,nu pot ramane inchisa in lumea de jos,am nevoie de aripi,nu pot renunta,nu voi renunta...imi voi construi altele si voi zbura departe,departe de lumea asta a viselor moarte si...voi crea o alta,in care oamenii nu au uitat sa zambeasca,sa fie copii uneori si...sa spuna povesti...

O lacrima

Azi,chipul trist al unui copil mi-a ramas intiparit pe retina...avea o lacrima in coltul ochiului stang ...L-am privit ,am vrut sa spun ceva,dar...am preferat sa ma asez si sa incerc sa-i sterg lacrima.In momentul ala s-a intors brusc,a zambit fortat si a spus :"Nu plang,eu nu plang niciodata,sunt doar alergic la praf si...la oameni rai!"

O noua zi ploioasa

De ceva vreme simt o nevoie acuta de soare,desi nu urasc ploaia...are si ea o muzicalitate aparte.Oamenii insa sunt prea grabiti,nu mai aud cantul ploii,simt doar umezeala si totul devine parca si mai gri.Sa fie vina ploii??????????Oare din cauza ei am uitat sa visam si devenim din ce in ce mai innorati???
Maine probabil va fi soare si vom invata din nou sa zambim si vom vedea mai multe chipuri luminoase,vom alerga fara tinta,cu capul in nori si ne vom pierde printre vise...ar fi frumos....dar...